Prima pagină
Istoricul bisericii
Preot
Proiecte parohiale
Rânduieli bisericeşti
Evenimente
Comuna Ostrov

Comuna Ostrov »

Calendar creştin-ortodox »

Iconografia bisericii »


Versetul zilei
 
 
Aşezare
Istoricul localităţii
În secolul al XIII-lea, localitatea Ostrov purta denumirea Beroe moştenită de la romani, din epoca postaureliană. În secolele I şi al II-lea în partea vestică, pe malul Dunării a existat Castrul Roman Beroe, unde îşi avea sediul Legiunea a V-a. Dovada existenţei lor sunt săpăturile efectuate pe locul numit Lagări, care avea în acea perioadă înţelesul de cetate şi care includea populaţia militară şi civilă, biserici, teren arabil, locuri de veci. Obiectivele de importanţă arheologică descoperite sunt ruinele bisericii romane baptisteriumul, monezi cu etigiile unor împăraţi romani din secolele al II-lea şi al III-lea d. Hr., schelete de acum 1500 – 1600 de ani.
Această cetate a dat numele braţului Dunării pe malul căruia se găsea şi anume Băroi (dovadă a adaptării pe teren autohton a denumirii romane).
In urma unor conflicte între comaţii dobrogeni şi romani, cetatea a fost distrusă. Ruinele ei au fost folosite mai târziu, în perioada bizantină a Imperiului Roman, ca post de graniţă.
La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniţi cu turmele de oi din Transilvania. Această parţială transhumanţă se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie. Au fost găsite cărămizi şi pământ ars din vatra focului.
În 1848, din cauza inundaţiilor, populaţia a fost nevoită să se retragă, formând un “mic sat de circa 30 de familii şi 106 membrii”. Cu timpul numărul de locuitori s-a mărit şi satul a devenit chiar comună.
Din “Act de măsurătoare şi de delimitare”, datat 7 iunie 1883, aflăm că s-au măsurat 94,59 ha de pământ, ce a aparţinut locuitorilor din Taş-Burun şi care intra în proprietatea comunei Ostrov. Taş-Burun era un cătun turcesc ce aparţinea Ostrovului. Odată cu procesul verbal încheiat în septembrie 1883, cătunul care a avut 9 locuitori devine “fost” şi este semnat şi actul de desfiinţare.
Taş-Burun avea în partea de est hotarul cu satul Aigir-Amet. Din unele documente reiese că Aigir-Amet a aparţinut comunei Ostrov şi este de fapt satul Igramăt, devenit Măgurele. Din componenţa comunei a făcut parte şi satul Piatra-Frecăţei, numit aşa de la cariera de piatră din apropiere, precum şi Măgurele.
Între 1880 si 1884, Ostrov, făcea parte din Plasa Hârşova, judeţul Constanţa.
La data desfiinţării cătunului Taş-Burun, septembrie 1883, ajutorul primarului comunei Ostrov era Vasile Dache, iar inginerul topograf din Depozitul de Resbel, care a întocmit “Act de mpsurptoare şi de delimitare”, a fost locotenentul I. Nicolescu.
În 1968 doar satul Piatra-Frecăţei mai aparţinea comunei Ostrov, iar în 1972 comuna are un singur sat, cel care poartă şi numele comunei. Astăzi, Piatra Frecăţei este un cătun, format din trei familii, şi este administrat de Consiliul Local al Comunei Ostrov.
(din lucrarea d-nei prof. Steliana Iordache - Graiul şi folclorul localităţii Ostrov)

BISERICA
ADORMIREA MAICII DOMNULUI

Ostrov, Tulcea

loc. Ostrov,
jud. Tulcea
str. Şcolii, nr. 16
cod poştal: 827175
tel. 0722.305.757, 0722.872.255
e-mail:
parohiaostrov@yahoo.com
web: www.parohiaostrov-tulcea.ro


Legături utile
Facebook preot Ionescu Emil
http://www.resursecrestine.ro
http://www.resurse-ortodoxe.ro
http://www.univers-ortodox.ro

Prima pagină | Istoricul bisericii | Preot | Proiecte parohiale | Rânduieli bisericeşti | Evenimente
Biserica ADORMIREA MAICII DOMNULUI din Ostrov, judeţul Tulcea
© 2010-2013 www.parohiaostrov-tulcea.ro